joi, 5 februarie 2015

Cronica mizantroapei

       Am ajuns la un moment dat al vietii/varstei mele cand mi se pare penibil, chiar inconstient de comic sa pozez in romantica incurabila. Poate trecutele greutati si obstacolele m-au inasprit ,dar oricum mi se pare nelalocul lor fluturarea serafica a pleoapelor, notari siropoase despre cutare colt de natura sau moment al zilei pe care le admiri sau traiesti mai intens interiorizandu-le sau incarcandu-le de metafore inutile.
        M-am ferit intotdeauna sa metaforizez inutil ,meseria ma indeamna s-o fac , tocmai de aceea evit cu obstinatie. Din motivele mai sus amintite ocolesc mesajele siropos- motivationale de pe facebook si categorisesc pe stapanele/stapanii wall-urilor ca niste neterminati cronologic, incremeniti intr-o butada a varstei adolescentine superficiale si ingenue.
     Cred ca traim niste vremuri lipsite de romantism mai ales la nivelul vietii cotidiene.  Nu e nimic romantic sa fii elev in romanica actuala cand idealurile si aspiratiile tale nu se intalnesc cu programa scolara de bac sau admitere si unde cautarea unui job e mai degraba o excursie riscanta antiromantica. Nu e nimic romantic in a fi profesor si sa te pierzi zilnic in hatisul contopismului , sa devii un anonim ce trage regulat la jugul educarii unui popor needucat prin nastere/definitie  Nu e nimic romantic sa platesti facturi, sa te focusezi pe eliminarea alimentelor care-ti provoaca cancer, sa asculti certurile celor din jur , sa te simti si tu asaltat de refulari si frustrari. Nu e nimic romantic sa vanezi concedii ieftine, sa faci cumparaturi de la sh sau reduceri, sa-ti dai copiii la meditatii din clsI pana in a XII, sa-ti sapi seful sau sa-ti torni colegul. Sau sa cauti o batranete linistita intr-un azil uitat de toate necazurile dar si de toate rudele....
   Iar pentru apusurile si rasariturile de soare exista prietenii de pe fb care iti arata zilnic ce minunata e natura, viata, ce draguti sunt oamenii....Noroc cu de-alde Poptamas sau Laslau care ne mai trag de urechi sa nu mai fim atat de romantici si sa ne ferim de prieteni!
    

Asteptandu-l pe Godot...

    Pana acum ceva vreme expresia"lupii cei tineri"imi era familiara numai din politica. Acolo auzeam despre cutare grup de politicieni tineri, aripa fracturata a vreunui partid neaos , ca s-a repezit ca vultanii la mai vechii si uzatii in ale politichiei din acelasi perimetru ideologic.
     Cine s-ar fi putut gandi ca astfel de mici/mari carnagii se pot crea si pe campia neteda a maselor populare, pe langa noi, printre noi, pe dupa noi....Cei pidosnici sunt noii vultani scremuti din tarana normalitatii de care vor sa se lepede ca de Satana. Ei sunt falnicii viitorului carora deocamdata doar le miroase a jivina haituita si ranita in aripa/laba; in fiecare seara se roaga la ...ce cred ei- fiecare cu dumnezeul mamii lui-ca victima sa cedeze macar psihic daca sagetile fatale acum inca intarzie. In fiecare zi amusineaza cu placera spasmodica a hienei aerul din jurul urmaritului, ii masoara cantitatea de sange din ochiii nedormiti, sira spinarii care se indoaie mult, si mai mult, respiratia inceata si sufocata si.....se gandesc la festin: rad cu toata puterea fiintei lor mizerabile, se lafaie in putoarea vulgaritatii cu care se imbraca , isi indulcesc damful sanatatii putrede cu care defileaza si mai urca un pas pe coloana vertebrala a pierdutului.
     Cand, in zile mai generoase in adrenalina fericirii, ranitul are energia leului care numai cu un raget face ordine si liniste in jurul lui, haita se retrage sperioasa, amintindu-si vremurile rele cand au tot asteptat sa urce si leul le-a facut semn maiestuos cu mana ca nu se poate .Dar acum se poate, e voie, e jos, mai da-i una, doboara-l, nu-l ierta, vrei tu sus, e momentul, ai asteptat mai mult de un deceniu ! Si ce daca nu ai adus tot atatea trofee padurii voastre, ce daca in tot acest timp ai avut mai mult grija de tine decat de padure, ce daca ai citit toate frunzele vii si moarte in timp ce leul se ocupa sa planteze pomi noi si sa educe jivinele? Nu mai conteaza...
    Hiena este nerabdatoare sa strige: Regele a murit! Traiasca Regele !Sa-i dam satisfactie?