miercuri, 13 noiembrie 2013

Vanitas vanitatum



       Ma incearca un sentiment frustrant de neputinta. Observ ca , facand greseala impardonabila de a compara vremurile actuale, ziua de azi, cu cele nu demult trecute, degradarea si decaderea morala a celor cu care impart acelasi aer sunt echivalentele normalitatii. 

        Nepasarea devenita comportament cotidian, intriga ce ocupa un loc fruntas in viata celor fara viata personala care sunt interesati de vietile altora, invidia ridicata la rang de politica de grup, nesimtirea confundata cu discretia, rautatea rezumata la susoteli de colturi sau replici aruncate de la inaltimea unor functii trecatoare.....
       Mare este balciul uman si diversificat insectarul ce-l populeaza! Si cand ma gandesc ca totul e desertaciune nici nu-mi vine sa ma mai revolt ; astept ca soarta sa le joace renghiurile pe care le merita....In viata asa mi s-a intamplat - intortochelile sortii m-au razbunat cu varf si indesat. Metoda este verificata!

joi, 19 septembrie 2013

Al saselea start

     Un nou inceput...e asa de bine ca n-as vrea sa-mi schimb starea...dar ,pentru ca nu-mi permit sa nu fiu analitica , ma gandesc  ca e  firescul bucuriei de inceput de drum.
     Am intrat si i-am vazut : perechi multe de ochi de toate culorile care ma atinteau cu o curiozitate ba retinuta, ba vioaie,  trupuri tinere, zvelte si delicate, capete zburlite sau inconjurate parca de o aura....tacere...toti asteptau sa glasuiesc, sa ma arat ca o carte deschisa catre lumea varstei lor...nu m-am putut abtine si-am facut-o...am fost vesela si toleranta si glumeata si entuziasta....si m-am simtit bine!
     Cred ca incep sa ma cumintesc...semn nu de imbatranire ,ci de maturizare. Sunt aceeasi dar alta, apreciez mai mult inceputul promitator al unei evolutii viitoare in care sa repar greselile trecutului decat finalul satisfacator dar si plin de resentimente ca puteam sa fac mai mult si, din varii motive, lucrurile au stat altfel .
      Incep sa-mi doresc bucuria unor inceputuri pe toate fatetele lumii mele si aceasta noua atitudine ma bucura, ma dinamizeaza, actioneaza ca un motor pe care simt ca-l pot tura la maximum la un moment dat . Descopar ca pot s-o iau de la capat iar si iar si iar...stiu ca nu trebuie sa fie un sir nesfarsit de starturi care mi-ar rupe unitatea lumii pe care o construiesc, dar e atat de bine sa ti se dea sau sa-ti dai singura multe prilejuri de a incerca sa-ti fie bine, in sfarsit...
      E un nou inceput . Din nou. Lumea mea se restarteaza permanent si-mi place sa -i simt pulsul si sa tin ritmul universului meu interior .Vorba unei poezii: mi-e dor de lucrurile care nu se vor intampla niciodata dar spre care aspir intr-un soi de cautare permanenta a sinelui...realitatea care se da nu ma multumeste, trebuie s-o descopar eu, s-o mistui prin puterea gandirii mele, s-o asimilez si abia apoi sa ma contopesc cu ea...
       E toamna si sunt trista dar cu masura, melancolica dar imi oblojesc depresiile, entuziasta dar imi ling ranile curande. Noroc cu ei, cei de care va vorbeam la inceput ! Am atatea planuri cu ei incat simt ca noul inceput e unul mai norocos ca precedentul.
      Am boboci de clasa IX, ei sunt eroii articolului meu. A sasea generatie!
      Am inchis bine de tot o usa in viata mea , o alta se arata intredeschisa , dincolo e lumina si mult bine...  

marți, 10 septembrie 2013

O confesiune belicoasa

    Intrebare: Am observat , dar a ramas pentru mine ceva neelucidat, ca femeia rezista mai mult decat barbatul la suferintele fizice , ca poate cara poveri mai mari decat el, ca nu se vaicareste infantil-comic, asemenea lui, desi are reputatia ca este fragila si ca plange usor. Care este explicatia? Aveti voi o inzestrare speciala, ca sa faceti fata obligatiile de mama? Sau vreti sa va luati revansa si sa demonstrati ca sunteti mai puternice decat barbatul care de mii de ani face caz de superioritatea lui?
    Raspunsul meu: Pot spune cu certitudine si chiar cu sila ca n-am intalnit niciodata un barbat care sa fie puternic pana la capat, care sa nu aiba momente de lasitate impardonabila in care a lasat totul si a fugit (vorba vine!).
       Masculinitatea afisata la nivel de voce (sunt voci puternice care-ti umplu capul cu tonalitatea vulcanica) se topeste cand pe masculul in cauza il doare capul/maseaua/etc, moment in care , pe langa faptul ca este in stare sa inghita toate medicamentele din casa pentru a suferi cat mai putin intens, cerseste si atentie mai mult decat un copil. Pentru ca, in orgoliul lui de vanator doborat la pat de un pericol atat de" urias", nu concepe ca femeia de langa sa nu-i dea exact ceea ce-i trebuie pentru a scapa urgent de durere. Am cunoscut candva un barbat care se socotea mai indreptatit sa manance ceea ce era mai bun in defavoarea propriului copil care, sanatos fiind, nu avea drepturi egale cu el. Deunazi am cunoscut un alt specimen masculin care permanent se vaita de o durere fizica persistenta pentru care totusi urma un tratament. Dar el voia sa scape pe loc de durere si ma exaspera pana la saturatie cu detalii care nu ma interesau despre istoricul sanatatii lui. Si, ca o gluma buna, cand m-am oferit sa-l ajut cumva, a sarit din el orgoliul lasat initial acasa si , brusc, a ridicat si mai mult tonul facand pe eroul ranit dar murind in plina glorie. Bleah!!!
      In general, dupa ce cunosc un barbat ,nu sunt iertata de a asista la refulari orgolioase ale unor frustrari acutizate: unul se plange ca munceste prea mult, ca e presat de sarcinile de serviciu si orice contraargument al tau n-are efect desi o femeie care are aceeasi profesie ca el, odata ajunsa acasa, devine gospodina ,mama, nevasta...
      In conditii normale femeia are reactii normale. Provocarile zilnice ,care sunt de cele mai multe ori repetabile ,nu-i afecteaza placerea de a face de toate pentru ea si familia ei. De aceea, femeile se gandesc mai mult atunci cand inseala pentru ca in firea lor linear-constanta stimulii erotici acutizati sunt palmati in subconstient.
     In conditii de criza/stres, femeia are reactii de supravietuire prin care pe sine se salveaza ultima, dupa ca a salvat copilul, barbatul, casa, catelul...Si nici macar nu cere statuie de erou ca masculul care , cu prima ocazie, isi devoaleaza lista scurta a actelor de vitejie cu care a  salvat....masina, de exemplu.
     Ganditi-va cat de raspandit este complexul oedipian in defavoarea celui al Electrei!
      Concluzia mea: Am gasit cu greu un raspuns la ceea ce mi se intampla. Lasitatea barbatilor in fata unei femei puternice , cu personalitate si care stie ce vrea de la viata este una din cauzele deziluziilor feminine esuate in depresii si stima de sine minuscula. Si cand te gandesti ca suntem mai puternice decat ei! Trebuie numai sa invatam sa -i manipulam, sa devina din vanator vanat. Ma duc sa-mi iau arcul de pe perete. Am pofta de-o vanatoare!
   
          

joi, 29 august 2013

O alta oglinda a mea de femeie

            Intrebare: "Eu imi reprezint femeia (si) ca pe o detinatoare de secrete ale lumii. Ea stie din ce plante se pot face ceaiuri vindecatoare, ea stie sa linisteasca un copil speriat, ea stie cum se descanta apa scoasa din fantana dupa lasarea intunericului. In mintea mea, in orice actiune a unei femei exista si putina vrajitorie (si vraja) . Ai simtit vreodata ca lumea asteapta de la tine, pentru ca esti femeie, sa ai un fel de iscusinta oculta? Esti din nastere-sau macar te straduiesti sa fii -la inaltimea acestor asteptari?"
               Raspuns: Ca femeie am inteles tarziu magia cu care istoria omenirii ne inconjoara. N-am intalnit niciun Fat-Frumos care , vrajit definitiv si irevocabil de imaginea pe care eu i-o ofeream, sa exploateze calitatile mele si sa le faca nemuritoare. Lumea barbatilor este , atat cat am inteles eu, destul de insensibila la tertipurile nonerotice feminine. Inainte de pasul fatal al casatoriei sunt interesati de imaginea fizica, inteligenta si de caracter. Uneori se mai pune problema daca poti fi sau nu o mama buna, adica daca ai instincte materne.
                    Cred ca initial numai copilul meu a intuit la nivel emotional , nu neaparat faptic, ca mama lui are puterea de a-l vindeca atunci cand e bolnav. Reactia mea imediata la orice durere a lui, faptul ca gaseam pana la urma solutia tamaduitoare puteau insemna in capsorul lui faptul ca mama lui are puterea magica de a indeparta boala de el. Magia materna o poti crea si instinctual din gestul de a mangaia , de a saruta, de a atrage prin puterea persuasiva a cuvantului, de a apara puiul de oamenii rai, de a-l ajuta in orice situatie in asa fel incat sa nu observe cat de mare e contributia ta ci cat de mare este realizarea lui. Toate astea tin de magia relatiei mama-pui. Zilele trecute, puiul meu imi zicea ca miros a mama, a carne de mama.Vezi, de departe sau de aproape , magia materna o emiti fara sa-ti dai seama.
                Ca femeie, tot la fel de tarziu am inteles puterea magica a cuvantului bine ales si bine spus. Faptul ca stapanesc prin meserie aceasta magie m-a determinat s-o si aplic. Magia cuvantului iti da sarm, te face interesanta ca interlocutoare si posibila partenera, deschide celuilalt portite de a intra in sufletul si emotiile tale, te apropie de oameni deschisi pentru comunicare si astfel iti faci prieteni noi si pretiosi. Cred ca este un atu in plus pentru o femeie care are un public zilnic (elevii) sa emani , pe langa inteligenta si empatie, si histrionismul feminin care poate avea efecte educative, cine stie?
           Despre vraja trupului femeiesc...toate femeile sunt constiente de efectele pe care le au asupra barbatilor un mers unduitor, un pas saltaret si semet, un obiect vestimentar rosu care arata disponibilitatea ei de a iubi si a fi iubita, o podoaba capilara care sa fluture in vant , un miros fin, discret dar si ametitor asociat cu o privire scurta dar destul de languroasa ca sa perpeleasca nitel creierul incins al masculului capiat de loviturile succesive. Deh, fiecare cucereste cum poate!!!!!
         Concluzia mea: Da, cred ca exista situatii diverse in viata cand a fi femeie este un privilegiu pe care , daca stii cum sa-l exploatezi, te ajuta sa creezi o lume magica, pe conturul intereselor tale. O femeie inveseleste orice birou, orice coada la magazin, orice calatorie lunga , chiar si asteptarea la dentist. Unele femei emana magie fara sa-si dea seama si acesta este raspunsul la intrebarea pe care ne-o punem toti cand vedem pe strada cupluri ciudate (unul urat, celalat frumos), altele sunt constiente de vraja pe care o emana si o folosesc in exces(ceea ce dauneaza , ca orice exces), altele intra in ambele categorii. Probabil cele mai multe femei. Probabil ca si eu.
  

joi, 22 august 2013

Cinefila de vacanta (4)



              
              1986-  Oscar pentru cel mai bun actor in rol principal-  William Hurt - Kiss of the Spider Woman ("Sarutul femeii-paianjen")


               Cat de imprevizibila este viata ci cat de mult ne asemanam noi, cei atat de diferiti! Pentru ca cei doi fac inconstient (sau poate nu) un trasfer de personalitate: cel sensibil si imoral se salveaza pe sine si salveaza si lumea, iar cel dur invata sa se tempereze si sa aiba incredere in oamenii in numele carora lupta. Oarecum previzibil scenariul, dar Hurt m-a pus pe ganduri!


           1987-Oscar pentru cel mai bun actor in rol principal- Paul Newman - The Color of Money


               In timp ce invatacelul Tom Cruise se adapteaza cu greu si se lasa prada infatuarii modelandu-se prea putin, celalalt, maestru(Paul Newman) , are parte de propria devenire de sine tocmai la batranete cand credea ca le stie pe toate. Scenariul e imprevizibil pt ca nu tanarul se schimba ci cel in varsta care , prin intoarcerea spre sine si recunoasterea unor limite morale umane, se redescopera si invinge un destin plat, meschin. Newman umple ecranul nu numai cu privirea de otel cat mai ales cu gesturile magice, profesioniste !



            1988-Nominalizare Oscar la cel mai bun film-  Fatal Attraction - Sherry Lansing, Stanley R. Jaffe
                   Nominalizare Oscar la cea mai buna actrita in rol principal- Glenn Close

                 Dincolo de ecourile feministe si sociologice specifice americanilor pentru care mersul la psiholog e obligatoriu ca cel pe bicicleta, filmul are multe clisee din Cetatea filmului, are o Glenn Close contopita cu eroina , un Douglas pregatit pentru Instinct primar si o societate care pare sa tolereze infidelitatea. Mai multa spaima si multa previzibilitate la Close care face un rol linear.

            
 




            


Cinefila de vacanta (3)





                1984- Oscar pentru cel mai bun film-  Terms of Endearment - James L. Brooks

                          Oscar pentru cea mai buna actrita in rol principal- Shirley MacLaine - Terms of Endearment ("Vorbe de alint")


             Un film emotionant in care partitura cea mai puternica a fost sustinuta de o Shirley MacLaine talentata, tanara fizic la 50 ani , imprevizibila si cocheta in sensul Primei Doamne. O acompaniaza bonom, strengar la fel de imprevizibilul Jack Nicholson care biseaza atitudinile de macho verificate si in alte filme. Scenariul merita atentia pentru ca emana sinceritate, firescul vietii, ocolirea unui happy-end pompos pe care nu-l regasim nici in realitate.S-apoi finalul pare deschis...Filmul sufera totusi de niste clisee holywoodiene: depresia infantila, adulterul in mediul academic, mama casnica a 3 copii (impotriva avortului) ,vecinul Don Juan, atmosfera suburbiilor, etc.



                Oscar pentru cel mai bun actor in rol principal- Robert Duvall - Tender Mercies ("Tandrete si mila")


         Tandrete si mila intr-un loc al nimanui dintr-o America a muzicii country in care , culmea, lipseste violenta atat de caracteristica spiritelor incinse texane. Multa muzica buna , un fel de folclor local devenit gen muzical ce a traversat timpurile, in care se canta nu despre mandre si flacai ca pe la noi, ci despre sentimente profunde intre iubiti, parinti si copii, oameni si destin. Si e chiar vocea lui Duvall!!!




Cinefila de vacanta (2)



  
               1983-Oscar pentru cel mai bun film- Gandhi - Richard Attenborough
         
            
                         Oscar pentru cel mai bun actor in rol principal- Ben Kingsley - Gandhi




           Mi se pare o asemanare izbitoare intre filmele despre Gandhi si Lincoln. La fel ca la presedintele american, dupa ce-am vizionat filmul derulat in India, am cautat pe net ceva informatii depre personalitatea eroului.Pentru ca m-a impresionat ca , la fel ca Daniel Day- Lewis, Kingsley nu ridica vocea care ramane constant calma, calda, magica, incantatorie. Este um miracol al scenariului sau al sufletului indian pe care insa nu-l cunosc. Modestia, inversunarea, momentele de cumpana, saracia asumata ca apartenenta sociala la o realitate ce trebuie schimbata nu prin forta fizica ci cea mentala, atitudinala, a cuvantului izbavitor in care iti recunosti forta si maretia de om-toate sunt de retinut. Este o civilizatie, este o cultura si este o sete o filozofie de viata despre care, noi, europenii, stim numai din carti. Bravo!





Cinefila de vacanta (1)

  





             M-am hotarat sa fac vizibile comentariile mele de pe site-ul Cinemagia cu speranta ca veti redescoperi, ca si mine, frumusetea unica a unor filme oscarizate .
           
            Intai vizionati filmul, daca inca n-ati facut-o , si pe urma va invit sa cititi comentariile mele.
 
            Vizionare si lectura placuta!

         1981-Oscar pentru cel mai bun film-  Ordinary People - Ronald L. Schwary


    Titlul mi se pare interesant:: oameni obisnuiti (si nu prea) pentru niste vremuri in care depresia nu era chiar boala secolului. Se scoate astfel in evidenta ca labilitatea emotionala nu este apanajul unor alesi social, nici macar adulti, ci este o trasatura a unei societati care se imbolnaveste treptat si trebuie sa scape de aparente si superficialitate sociala si afectiva si sa-si trateze indivizii nu ca pe niste roboti (sociali, profesionali, afectivi), ci ca pe niste fiinte obisnuite care pot claca. Premiile pt actori dar si pentru scenariu demonstreaza asta. 

       - Oscar pentru cel mai bun actor in rol principal-Robert De Niro - Raging Bull

    Masculinitate cat poate cuprinde trupul bine umflat de steroizi al lui De Niro, sange in ochii lui , pe manusi, pe adversarii striviti cu ura, in familia ce se destrama treptat deoarece eroul duce cu el acelasi nivel obtuz de a privi viata: primesti sau dai pumni. Societatea evocata seamana cu cea din Nasul, aceleasi figuri patibulare, primitive si agresive , aceleasi femei fatale a caror noblete e rara si cade in derizoriu. O lume reala , nu cred in exagerari, este un film -monografie.

                                            

Rac + Capricorn= Dorian

Calcul Ascendent




Ai Ascendentul in Capricorn(e vorba despre puiul/leul meu, Dorian!)

Acest ascendent iti da o dispozitie linistita, asezata si perseverenta, rabdatoare, capabila sa indure multe si cu tact. Asimilezi mai lent dar ceea ce obtii sau intelegi nu uiti si nu pierzi niciodata. Esti inzestrat pentru reflecta, a medita si esti capabil de o mare concentrare. Studiezi cu multa metoda, aplicare si rabdare. Ai aptitudini matematice. Cateodata esti inclinat spre melancolie si iei lucrurile prea in serios; intr-o oarecare masura iti lipseste voiosia si optimismul si cateodata privesti prea mult spre partea intunecata a lucrurilor.
Ai multe calitati practice si de organizare, esti o persoana care munceste constant si va duce la bun sfarsit orice sarcina isi asuma. Ai multa stapanire de sine si putere a vointei si poti sa persisti pana la sfarsit in ciuda tuturor obstacolelor atunci cand iti propui ceva. Crezi in justitie, economie, precautie si prudenta, si de obicei gandesti inainte de a actiona. Iti doresti putere si esti capabil sa o exerciti; esti increzator si poti sa dai ordine, sa conduci si sa directionezi subordonatii foarte eficient desi de obicei esti in postura de a fi mai mult respectat decat iubit de catre ei. Dai dovada de multa rezerva si constrangere, nu iti faci prieteni prea usor, dar esti credincios fata de cei pe care ii ai si esti aspru si nemilos cu dusmanii tai. Actionezi cu mult calm si statornicie, cu constanta si hotarare si esti capabil sa faci aproape orice ti-ai pus in minte. Nu iti afisezi sentimentele cu usurinta ceea ce uneori te poate face sa pari rece sau indiferent dar ai totusi o sensibilitate vie si esti constant in ceea ce simti si in opiniile tale. Doar in cazul in care sunt alte aspecte in astrograma poti sa fi nedemn de incredere sau sa dai dovada de egoism. Nu esti prea sociabil pastrand un echilibru la acest nivel. Poti sa fii direct si sa te exprimi clar fara a-ti crea animozitati.
Succesul este intotdeauna rezultatul meritelor personale si a constantei tale cu care iti urmaresti scopurile, desi aspectele de sansa sunt slabe, Capricornul bine aspectat poate reusi si poate obtine celebritatea. De cele mai multe ori necazurile apar datorita ghinionului.

De la Urania citire...sau adevar?

Calcul Ascendent




Ai Ascendentul in Scorpion(e vorba despre mine , ca sa ne intelegem!)

Acest ascendent iti confera un caracter puternic si viguros, pozitiv si decis. In general stii ceea ce vrei si esti clar si categoric in ideile si opiniile tale. Nehotararea nu este una din slabiciunile acestui semn. Esti curajos si nu te sustragi in fata controverselor si disputelor care pot sa te implice la un moment dat. Ai incredere in tine si nu te dai inapoi de la responsabilitatile tale. Stii cu precizie ceea ce iti place si ceea ce nu iti place atat in legatura cu persoanele cat si cu ideile si nu iti schimbi cu usurinta opiniile si ideile in viata. Ai o mare putere de vointa si desi cateodata sentimentele, emotiile si pasiunile te lovesc cu intensitate ai multa putere de indurare si persistenta si poti sa muncesti din greu pentru a ajunge la finalul pe care ti l-ai propus. Esti mandru si demn si esti capabil de multa furie daca vreuna din acestea sunt lezate. Ai o considerabila capacitate de administrare si poti sa devii un muncitor bun si practic daca iti indrepti atentia spre aceasta directie. Esti un bun luptator, iar natura ta critica, sarcastica si analitica este activa. Esti ingenios si plin de resurse, cateodata prea brusc si categoric intr-o maniera care nu este suficient de concilianta fata de cei care sunt diferiti de tine; esti ambitios si autoritar. Ai o anumita inclinatie spre lucrurile mistice, oculte, curioase si secrete. Nu iti convin rolurile pasive deoarece ai intotdeauna tendinta de a critica ordinele. Principalul factor care favorizeaza succesul este curajul. Esecurile apar din imprudenta sau ghinion. In general, rezultatele obtinute sunt satisfactoare datorita enormei cantitati de energie depuse dar per ansamblu esti o persoana de actiune ale carei eforturi nu sunt intotdeauna secondate suficient de sansa.

miercuri, 21 august 2013

"Oglinda "mea de femeie

      Intrebare:   "O batrana dintr-un roman al lui Mark Twain foloseste urmatorul truc pentru a afla daca o fata este chiar fata sau un baiat imbracat in fata. Asteapta ca persoana cu sex incert sa se aseze pe un scaun si ii arunca o bucata de plumb in poala. Intrucat aceasta isi apropie genunchii in loc sa-i indeparteze, isi da seama ca are de-a face cu un baiat.
   Probabil ca tu , la randul tau, deghizata in baiat, te-ai da de gol, reactionand invers. Sau n-ai reflexe de acest fel? Faptul ca femeile poarta azi aproape pantaloni le-a schimbat modul de a prinde un obiect pe genunchi?" (Alex Stefanescu catre Lia Faur in"Cum e sa fii femeie?").
     Raspunsul meu :   N-am incercat experimentul in sine cu scopul de a demonstra cuiva sau mie ca sunt femeie, dar sunt convinsa ca in situatii similare am apropiat picioarele , poate chiar in graba protectoare de a nu distruge obiectul care ateriza pe mine. Am tot mereu reflexe feminine: tresar evident la zgomote puternice sau relativ explozive, intorc capul la tipete si mi se inmoaie genunchii instantaneu, nu ma asez in mijlocul unei canapele straine (si acasa am cuiburi la margine de mobila, culcusuri comode din care nu ma las dusa).
       Felul cum merg pe strada este un examen pe care-l dau permanent. Am mersuri diferite motivate de spatiul sau rolul meu in cadrul dat. Astfel, daca merg la piata am mersul hotarat, nu-mi ondulez soldurile in timp ce car cartofi sau ceapa, cand merg la serviciu dimineata sunt grabita si sigura pe mine si pe programul prestabilit, iar cand ma intorc imi place sa-mi taragan mersul cu ochii prin vitrine si cu gandul la ce-am lasat in urma. Cand ies la cumparaturi am ritm mai lent, ma las urmarita de privirile trecatorilor sau vanzatoarelor, cand ies la teatru cer prin gesturile-poza studiate sa fiu privita si , eventual, admirata. Chiar si cand sunt suparata , imi compun un mers usor umilit si avid de protectie masculina.
     Problema pantalonilor este un suspans al modei personale. Ani la rand am refuzat sa port pantaloni, aveam 1-2 perechi folosite in caz de urgenta , pentru ca mai apoi sa mi se deschida apetitul pentru acest obiect vestimentar care poate oferi tot atat de multa feminitate ca si rochia sau fusta. Sunt hotarata ca treptat sa-mi reinnoiesc garderoba intr-un fel stilat care sa-mi ofere placerea purtatului. Nu sunt de acord cu femeile care poarta numai pantaloni, de multe ori asortati fara gust cu pantofi nepotriviti sau cu adidasi si genti imense de lac. Mersul in pantaloni mi se pare la fel de cochet ca si cel cu fusta: genunchii trebuie sa se atinga usor pe interior, materialul nu trebuie sa scoata toate cutele soldurilor ci doar sa creioneze discret silueta , pasii se fac un pic ma apasat dar la fel de mici si desi lasand privitorilor o imagine feminina nu androgina. Poti parea puternica prin zvacul gambelor sau nelinistea pasilor ,dar ceri si protectie prin pasul usor, aproape plutitor cu care pare ca-i invalui pe toti.
    Concluzia mea:  E greu/usor sa fii femeie? Dar e atat de placut! Concluzia asta am dobandit-o odata cu trecerea anilor cand lipsa prospetimii varstei nu iti iarta mersul necontrolat sau provocator. Tarziu am descoperit actualitatea raportului vanator-vanat.....
                

vineri, 16 august 2013

Unde te situezi ? E bine ? Si daca nu, ce ai de facut ?




               Oamenii de succes                                                                   Oamenii fara succes


          -au sentimentul recunostintei                                                -au un sentiment al dreptatii

          -stiu sa ierte                                                                           -sunt ranchiunosi

          -isi asuma esecurile                                                               -dau vina pe altii pt esecurile lor

          -fac si stiu sa primeasca complimente                                  -sunt critici

          -citesc zilnic                                                                          -se uita la tv zilnic

          -tin un jurnal                                                                          -mint ca au un jurnal

          -vorbesc despre idei                                                                -vorbesc despre ceilalti 

         -accepta succesul altora                                                          -isi doresc in secret esecul altora

         -fac schimb de informatii si idei                                            -incremenesc in aceleasi date    

         -au o lista cu alternative                                                        -nu stiu ce vor sa fie

          -emana bucurie                                                                      -transpira furie

          -au o lista cu proiecte de facut                                              -schimba des slujbele

          -au obiective si planuri de viitor                                           -nu-si stabilesc obiective

          -accepta schimbarea                                                              -cred ca stiu totul

          -ofera credit victoriilor altora                                               -dau credit doar propriilor victorii

          -perspectivele lor sunt flexibile                                            -negociaza propria schimbare  


                        Dupa un studiu de MaryEllen Tribby- Indicatorii succesului uman

THE HUMAN BODY - THE MIRACLE OF LIFE !





                Curios cum o vizita la expozitia de la Antipa ,"The Human Body", mi-a oferit atatea revelatii pe care le sporovaiesc tuturor celor care vor sa ma asculte. Recunosc ca am mers cu oarecari prejudecati transmise de stirile de pe la tv in care unii parinti se revoltau asupra monstruozitatilor expuse acolo. Biletul cam scump l-am obtinut la reducere deoarece am mers cu copiii in excursia de recompensare a muncii lor intr-un proiect ce se derulase doi ani.
                   Nu e deloc infricosator sa te vezi expus tu, omul oarecare, pentru ca ceilalti sa-si intoarca privirea spre ei si sa descopere tainele si minunile pe care le avem toti in noi. Stiu ca nimanui din grup nu i s-a facut rau si toti au ascultat cu atentie explicatiile specialistilor, au citit explicatiile extrem de accesibile ce insoteau exponatele din vitrine si au privit cu mare curiozitate peste tot.
          Stiti cum arata un ficat sanatos si unul cu ciroza, o inima sanatoasa si una bolnava, plamanii fumatorilor, rinichii cu calculi, intestinele bolnave si  fierea pe moarte????????Imaginile organelor reale care trecusera printr-un procedeu revolutionar de pastrare cu ajutorul siliconului te atrag si te fascineaza in mare masura. Ca sa nu mai vorbim de aspectul educativ!
       E la fel de fascinant sa privesti scheletul uman real  cu muschii contorsionati pentru a realiza si tu ce se intampla pe sub pielea ta cand faci miscari oarecare. Stai minute in sir si incepi sa te pipai sa-ti dai seama ca esti la fel ca cel din fata ta si ca si tu esti o minune buna de expus. Dar vie. Sistemul muscular m-a fascinat prin puterea muschilor care prin ondularile lor ne lasa sa ne miscam cum vrem, sistemul osos mi-a atras atentia prin culoarea alb-galbui-cenusie a oaselor , altfel ca structura, stralucire si mecanica decat vechile schelete din laboratorul de bio. Apropos, urate unghii avem- pe sub pielea care le injumatateste lungimea ele sunt inca pe atat si inestetice .Parca special le ingrijim partea vizibila , ca sa atenuam uratul ascuns! Fascinant este si sistemul circulator in care arterele si venele sunt ca firele de matasea porumbului, lucioase, matasoase si extrem de rezistente in finetea lor. Iar arterele pulmonare sunt ca un pomisor cu crengute albe, translucide ca firele de otel .
     Unele imagini te impresioneaza pana la anularea comentariului: un cap uman desfacut in toate partile componente: ochii scosi din orbite, urechile departate ca sa vezi cum se prind, limba detasata, maxilarele in intregime, craniul desfacut si creierele impartite in emisferele specifice .E. intr-adevar, o imagine!!!!!!!!!!!Dar astia suntem toti si nu trebuie sa ne temem sa ne cunoastem si pe dinauntru!
   Dar imaginea unei femei a carei parte din fata a toracelui a fost scoasa si se poate vedea fatul in uter? Este revelatia vietii  ca miracol! Dar sala fetusilor de la cateva zile pana la fatul avortat de 6 luni? Miracol, viata si moartea peste care trecem cu usurinta zilnic!
   Cei care ne-au aratat ce e in noi sunt detinuti chinezi condamnati la moarte care si-au donat corpurile stiintei. N-am simtit nici repulsie, nici teama, nici mila ci o imensa bucurie a cunoasterii si sfiiciune in stil biblic pentru minunea care este fiecare dintre noi!


joi, 15 august 2013

DESPRE LIBERTATE - CA INCHISOARE SI ELIBERARE


  

           Dilemele zilnice ne pigmenteaza viata aducandu-ne in pragul unor revelatii pozitive sau facandu-ne viata de nesuportat.
          Am invatat ca , dilematica fiind, trebuie sa suport frustrarile si depresiile care ma traverseaza fie si numai pentru cateva minute.
         Si-am mai invatat ca nu trebuie sa - mi fac din propria schimbare a personalitatii un scop in sine pentru ca va ajunge sa ma obsedeze si nimeni dintre binevoitorii care-mi sug ideile sau vlaga emotionala nu ma va ajuta .
       Curios cum descoperi tardiv si irevocabil ca ai ars din forta ta existentiala atat de mult si nu prea in folosul tau .  Ai sustinut planurile altora, ai luptat sa inalte zmeiele dorintelor si , volens nolens ,te-ai lasat umplut de entuziasmul lor pe care l-ai preluat din bunatate, iubire si , in ultimul rand, din interesul pentru ceea ce fac ei.
        Pentru ca interesele tale n-au mai contat...mai era oare nevoie de ele, tu mai aveai oare nevoie de ele cand erai preocupat sa le demonstrezi tuturor ceva, de fiecare data altceva, pana cand n-ai mai avut puterea sa mai demonstrezi ceva. Iar ceilalti, proaspeti si odihniti in asteptarile catre tine, te-au repugnat ca vrei sa-ti intorci interesul si catre nevoile tale.

      Libertatea de a alege pe cine iubesti, de ce , cum si cat timp vrei/poti???????????

       Libertatea ca o sansa de a te elibera de un trecut intunecat , sufocant si primitiv prin aspiratii???????????? 

      Libertatea de a accepta limite si conditionari si depersonalizari in numele compatibilitatii erotice si de a nu constientiza pierderea stimei de sine anulandu-ti astfel propria personalitate care parea acum principalul cap al acuzarii?????????????

      Libertatea de a accepta la infinit orice si oricum si de a juca rolul unei locomotive pe care mecanicul nu stia s-o conduca cum trebuie????????????

       Si, in sfarsit, libertatea de a alege mai greul, mai durerosul si mai infricosatorul drum al penitentei asumate din proprie vointa nu dependenta de culpele inoculate de altii????????????

      Libertatea ca inchisoare a murit ! Traiasca libertatea ca eliberare!

luni, 12 august 2013

După o mare suferinţă...


  

 
 
După o mare suferinţă urmează nepăsarea -
Nervii, înţepeniţi, devin solemni ca mormintele,
Inima, rigidă, se `ntreabă: M`a rănit chiar El,
Cu secole `n urmă, sau n`a fost decât ieri?
 
Picioarele te poartă pe aspru drum, te duc
Prin nori sau prin Ce-ar-fi-putut-să-fie,
Dar, fără să ştii de unde şi cum,
Te simţi cuprins de trainică amorţire.
 
Aceasta e ceasul când te-ai schimbat, când ai biruit,
E ceasul neuitat. Ţi-l aminteşti cum îţi aminteşti zăpada,
Întâi - înfiorat, înfrigurat,
Apoi amorţit, deslegat.
 
 
                                   Emily Dickinson 
                   



                                                           
                                                                   Sonetul XLIX (49)




Veni-va vremea cînd cusururi numai
ai să-mi găseşti (dar oare va veni?)
iubirea ţi se va sfîrşi, dar tu m-ai
deprins că judecata-ţi vei rosti.

Acele timpuri cînd străin vei trece
abia vorbindu-mi. Ochiul tău iubit
peste iubirile se va petrece,
abia mişcîndu-şi focul potolit.

Mă trag din calea clipelor acele,
lăuntrica-mi pustietate-o ar,
scot împotrivă-mi numai vorbe grele
şi-ndreptăţesc cuvîntul tău amar.

Mi-e dată-a despărţirii sfîşiere,
de vreme ce iubirea n-o pot cere.


                                              William Shakespeare

              

                 Certitudini

  Nu am nevoie de certitudini; eu sunt un om
preocupat de propriul său suflet.
Nu mă îndoiesc că, pe lângă chipul şi mâinile
pe care le cunosc, de sub tălpile mele mă
privesc chipuri pe care nu le cunosc,
chipuri liniştite şi reale.
Nu mă îndoiesc că măreţia şi frumuseţea lumii sunt ascunse
în orice nimic din lume.
Nu mă îndoiesc că sunt nemărginit şi că universurile
sunt nemărginite, dar, în zadar mă gândesc
cât sunt de nemărginite.
Nu mă îndoiesc că astrele şi sistemele astrale aleargă
prin cosmos cu un scop şi că într-o zi voi fi
şi eu ales să fac tot atât cât fac ele, ba
chiar mai mult.
Nu mă îndoiesc că aranjamentele provizorii continuă
şi continuă milioane de ani,
Nu mă îndoiesc că interiorul are un alt interior,
că exteriorul are un alt exterior, că vederea
are o altă vedere, că auzul are un alt auz şi
vocea o altă voce.
Nu mă îndoiesc că mult-plânsa moarte a unor tineri
bărbaţi este de prevăzut şi că moartea
unor tinere femei şi moartea unor copii mici
sunt de asemenea de prevăzut.
(Te-ai gândit că Viaţa a fost atât de bine prevăzută
şi că Moartea, care este sensul întregii Vieţi,
nu a fost la fel de bine prevăzută?)
Nu mă îndoiesc că naufragiile pe mare, indiferent
de grozăviile lor, indiferent a cui soţie,
al cui copil, al cui soţ, tată, iubit s-a
dus la fund, sunt prevăzute, la minut.
Nu mă îndoiesc că orice este în stare să se întâmple,
oriunde şi oricând, este prevăzut în inerenţa
lucrurilor.
Nu mă îndoiesc că Viaţa prevede totul în Timp şi
în spaţiu. Cred, însă, că Moartea e prevăzută
pentru toţi.
poezie de